Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins contestația depusă de ex-procurorul Ion Tețcu împotriva deciziei Comisiei de evaluare a procurorilor, constatând că evaluarea a fost efectuată în conformitate cu prevederile Legii nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Curtea a explicat că, potrivit acestei legi, este suficientă existența unor dubii serioase privind integritatea etică sau financiară a unui candidat pentru ca acesta să nu promoveze evaluarea. „Chiar și cea mai mică diferență între venituri și cheltuieli pe durata a 15 ani este suficientă pentru a nu promova evaluarea prevăzută de Legea 26/2022”, se menționează în decizia CSJ.

În cazul ex-procurorului Ion Tețcu, Comisia a constatat un sold negativ pentru anul 2021 dintre veniturile și cheltuielile familiei candidatului, în sumă de 141.420 lei, discrepanță confirmată de CSJ drept „susținută de probe, inclusiv documente bancare și declarații de avere”.

Aceasta este a unsprezecea contestație depusă de un subiect al Legii 26/2022 și respinsă de Curtea Supremă de Justiție. Comisia menționează că toate cele 11 contestații înaintate de candidații care nu au promovat evaluarea integrității în temeiul acestei legi au fost respinse de către Curte Supremă de Justiție care a menținut în vigoare deciziile Comisiei.

Activitatea Comisiei în baza Legii nr. 26

În total, Comisia de evaluare a procurorilor a evaluat în temeiul Legii nr. 26/2022, 32 candidați pentru funcții în Colegiul de disciplină și etică și Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor. Dintre aceștia, 15 candidați au promovat evaluarea, iar 17 – nu.

În deciziile de nepromovare a evaluării, în 9 cazuri Comisia a constatat dubii privind integritatea etică și financiară a candidaților, în alte 3 cazuri nepromovarea a vizat aspecte de integritate etică, iar într-un caz au fost identificate dubii legate de integritatea financiară. Alți 3 candidați nu au promovat evaluarea ca urmare a retragerii din concurs, iar un candidat a refuzat să depună la Comisie declarația de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani și chestionarul privind integritatea etică.

Criteriile de integritate

Conform prevederilor Legii nr. 26/2022, se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică (art. 8 alin. (2)) dacă:

  1. nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial;
  2. în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii integrității nr.82/2017;
  3. nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

Iar alin. (4) din același articol stabilește că pentru a corespunde criteriului de integritate financiară, Comisia trebuie să constate că:

  1. averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;
  2. averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate.

Reieșind din aceste criterii, Comisia a avut dubii serioase cu privire la diverse aspecte identificate în procesul de evaluare și menționate în deciziile sale, care ulterior au fost contestate de către candidați la CSJ.

În ceea ce privește criteriul de integritate etică – admiterea încălcărilor grave ale regulilor de etică și conduită profesională, Comisia a identificat dubii serioase cu referire la:

  • implicarea candidatului într-o cauză ajunsă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului în care R. Moldova a fost condamnată;
  • achiziția unui apartament la preț preferențial și nedeclararea venitului obținut la vânzarea ulterioară; declararea unui preț de cumpărare mai mic pentru o casă în Chișinău;
  • desfășurarea activității de întreprinzător în timp ce exercita funcția de procuror;
  • contractarea creditelor revolving pentru a finanța activități agricole ale unor persoane terțe;
  • achiziția, finanțarea și utilizarea unei case în Chișinău, înregistrată pe numele fratelui candidatului, despre care acesta a afirmat ulterior că a fost un „contract imitat” și „fictiv”
  • obținerea gratuită, dar nejustificată a unui teren pentru construcții;
  • obținerea în folosință a unei locuințe sociale fără a corespunde condițiilor necesare;
  • utilizarea contului de card bancar al mamei decedate a candidatului.

Curtea Supremă de Justiție a statuat în deciziile sale că asemenea situații generează dubii serioase privind respectarea obligației procurorilor de a avea un comportament ireproșabil. Acțiunile adoptate de candidați au fost în contradicție evidentă cu obligațiile prevăzute de Codul de etică al procurorilor, care impune respectarea celor mai înalte standarde de integritate și responsabilitate.

În ceea ce privește conformitatea candidaților cu criteriul de integritate financiară – averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani corespunde veniturilor declarate, Comisia a identificat dubii serioase legate de:

  • dezechilibre între venituri și cheltuieli care depășesc sumele de 100.000 lei sau 200.000 lei doar pentru un an din perioada evaluată;
  • mijloace financiare nejustificate, utilizate pentru construcția unei casei de locuit sau pentru achiziția de bunuri mobile;
  • existența depozitelor bancare nejustificat în sumă de 60.000 EUR;
  • pretinse împrumuturi de la persoane apropiate;
  • surse de finanțare nejustificate pentru trei autoturisme deținute de mama candidatului.

 Cu referire la aceste aspecte Curtea Supremă de Justiție a reiterat că argumentele prezentate nu explică convingător discrepanțele dintre datele declarate și cele constatate, iar comportamentul candidaților atestă un grad insuficient de transparență și responsabilitate.

 În ceea ce privește criteriile de integritate etică și financiară combinat – respectarea regimului de declararea a averii și interese personale/declararea averii în modul stabilit de lege, Comisia a constatat dubii serioase legate de:

  • nedeclararea veniturilor obținute din diverse surse, inclusiv din vânzarea imobilelor, precum și omisiunea declarării acestor venituri la Serviciul Fiscal de Stat, fapt ce a dus la neplata impozitelor către bugetul de stat;
  • nedeclararea unor economii semnificative în numerar pentru mai mulți ani;
  • nedeclararea conturilor bancare active în care se dețineau depozite în sume semnificative (500.000 lei); nedeclararea valorii autoturismelor sau declararea unor valori diminuate (10.000 lei);
  • nedeclararea bunurilor imobile deținute în țară și în străinătate, precum și nedeclararea valorii bunurilor imobile din proprietate, iar în unele cazuri chiar pentru perioade de 9 ani;
  • nedeclararea dreptului de abitație în apartamentul socrului candidatului, în care acesta și familia sa locuiesc.

Atât Comisia, cât CSJ au accentuat în privința mai multor candidați că regimul juridic al declarării averii și intereselor personale a fost încălcat repetat, în numeroase privințe și pe parcursul mai multor ani. În cazul unui candidat este menționat că „omisiunile de declarare au continuat chiar și în perioada în care procesul de evaluare a candidaților începuse deja”.

Comisia subliniază că, deși deciziile sale au fost contestate, acest fapt nu a afectat procesul de desemnare a candidaților în organele de autoadministrare ale procurorilor, care au rămas pe deplin funcționale.